De obicei, sunt recunoscut ca fiind aducătorul veștilor din partea întunecată a muzicii și așa întunecate, din tainicele unghere ale pivnițelor în care se cântă experimental, avantgarde sau doom metal. Dacă e întunecat, ciudat sau inovativ, s-ar putea să-ți promovez noul single pe care tocmai l-ai înregistrat după o noapte cruntă cu băieții la birt sau acea piesă ultra-nihilistă care reprezintă un punct de cotitură în genul interpretat de tine, deși poate că tu nu mai știi exact ce-ai vrut să spui cu acel cântec…
Și-acum revin, după o lungă pauză, cu o trupă americană perfectă pentru sezonul festiv, care a reinventat muzica de sărbători și a transpus-o într-o formă neașteptată dar deosebită și interesantă. Trans-Siberian Orchestra este un proiect muzical fondat prin 1996 de producătorul Paul O’Neill, cunoscut pentru colaborarea sa cu Savatage, o trupă-pionier a genului symphonic metal. Acesta i-a adus alături pe cei doi chitariști ai trupei, Al Pitrelli și Jon Oliva, și cu ajutorul clăparului și compozitorului Robert Kinkel a format un „nucleu”, care a rămas până în prezent activ. Cei patru se ocupă în mare parte de tot ce înseamnă compoziții, versuri, promovare, producție și turnee. Dintr-un punct tehnic de vedere, genurile abordate de Trans-Siberian Orchestra sunt progressive și symphonic rock, însă formația este cunoscută pentru cele trei albume care alcătuiesc o trilogie de Crăciun – Christmas Eve And Other Stories, The Christmas Attic și The Lost Christmas Eve.
Trans-Siberian Orchestra s-a format cu ajutorul membrilor Savatage
Prima parte a trilogiei a apărut în 1996, cândva la mijlocul toamnei; Christmas Eve And Other Stories este mai degrabă o reinterpretare a unor motive preluate din albumul-concept Dead Winter Dead al formației Savatage. Tema acestuia este o poveste de dragoste între un sârb și o tânără musulmană, plasată în timpul războiului civil din fosta Iugoslavie și al asediului orașului Sarajevo ce a avut loc între 1992 și 1995. Fără a urma aceeași linie cu materialul amintit anterior, debutul Trans-Siberian Orchestra a preluat single-ul Christmas Eve (Sarajevo 12/24) de pe Dead Winter Dead, cântecul fiind o reinterpretare a unui colind clasic, Carol of the Bells. Probabil cea mai reușită piesă a membrilor Savatage, aceasta oferă echilibrul perfect între complexitate, viteză, armonie și frumusețe, clipul acestui single prezentând, în secvențe, un rezumat al evenimentelor care au marcat Europa între anii 1989 și 1995. În aceeași manieră, Christmas Eve and Other Stories oferă ascultătorului variante ale unor cunoscute colinde, alături de melodii noi. Este unul dintre cele mai cunoscute exemple de operă rock, în realizarea căruia au colaborat aproape 30 de instrumentiști și vocaliști. Povestea pe care se bazează cântecele a fost elaborată de Paul O Neill, și este o viziune metaforică și stilizată a efectelor nopții de Ajun asupra oamenilor în general, particularizând pe câteva situații. Se remarcă și Old City Bar, o piesă lentă și frumoasă, sau deja clasicul A Mad Russian’s Christmas, unul din instrumentalele mele preferate.
A doua parte a acestei trilogii de Crăciun a fost lansată 2 ani mai târziu. Intitulat The Christmas Attic, albumul nu este neapărat o continuare a poveștii debutului, deși anumite motive rămân prezente. Prezentând Crăciunul văzut prin ochii unor oameni diferiți, materialul conține câteva din cele mai cunoscute melodii ale acestui proiect muzical: Christmas Canon (bazată pe o compoziție clasică scrisă de Johann Pachelbel, Canon in D Major), The World That She Sees sau Dream Child. The Christmas Attic variază puțin mai mult în materie de atmosferă, prin mai desele pasajele melancolice și atmosferice, părțile tehnice și complexe fiind mai rare dar nu inexistente. Balada Dream Child este evidențiată prin frumusețea liniei melodice, iar textul acesteia este puternic accentuat de sentimentul nostalgiei și pierderii.
Trilogia s-a încheiat prin lansarea, în 2004, a albumului The Lost Christmas Eve. Din nou, povestea a fost independentă de celelalte două, dar diferențele nu s-au oprit aici. Acest ultim material este mai complex dar și mai trist și emoționant decât celelalte, reunind cam toate motivele de până atunci. Povestește regăsirea între un tată și fiul său abandonat la naștere, alături de alte evenimente, toate petrecându-se în Ajunul Crăciunului. Din punct de vedere muzical este mai sobru și ceva mai heavy decât predecesoarele sale, dar nu se remarcă prin complexitate ci mai degrabă prin atmosferă. Una dintre cele mai cunoscute piese este Christmas Canon Rock, o reînregistrare a Christmas Canon de pe albumul din 1998. Soloul ceva mai lung și simplu o scoate în evidență, la fel și partea vocală. Back To A Reason (part II) însă reprezintă o schimbare puternică de registru și e ușor de identificat între toate celelalte cântece ale trilogiei. Este o continuare a piesei Back to Reason (apărută în 2001 pe albumul Poets and Madmen al formației Savatage), și este despre căutarea ultimului motiv de a trăi, linia melodică fiind deosebit de frumoasă și tristă, în concordanță cu tema versurilor. Cântată live în fața oamenilor potriviți, reușește să emoționeze până și membrii trupei, așa cum se poate vedea în această înregistrare.
În afara acestor albume de Crăciun, formația a mai lansat alte trei opere: Beethoven’s Last Night, Night Castle și Letters from the Labyrinth, dar și un EP, Dreams of Fireflies, acesta fiind ultimul lor material care conține tematica sărbătorilor de iarnă.
Trans-Siberian Orchestra concertează intens în fiecare an înaintea sărbătorilor de iarnă, turneele lor atrăgând sute de mii de spectatori în America, iar concertele nu sunt niște simple interpretări ale unor cântece, ci reprezentări scenice ale poveștilor de pe albume. Show-ul conține și un spectacol de lumini și pirotehnice, iar după turnee o sumă considerabilă de bani este donată către organizații caritabile locale (în general este donat un procent din prețul biletului, ceea ce în anumite seri înseamnă donații de 20-30.000 de dolari).
Cum proiectul a fost înființat de un producător care a lucrat cu câteva nume mari ale vechii scene de hard rock, este de la sine înțeles că producția albumelor este excelentă din punct de vedere calitativ, iar pentru recitaluri nu se fac economii de niciun fel, spectacolele beneficiind de un sunet foarte bun. Oricât încerc, nu găsesc ceva în neregulă din aceste puncte de vedere. Da, știu, e un miracol să nu am nimic de criticat, nu?
Desigur, pentru cine vrea muzică rock de Crăciun există și alte trupe care au interpretat unele cântece cunoscute, dar nimeni și nimic nu se compară cu amploarea trilogiei Trans-Siberian Orchestra sau cu frumusețea ei. Găsind echilibrul între tehnic și frumos, între complex și melodic dar și între vesel și nostalgic, TSO a reușit să schimbe muzica de Crăciun pentru totdeauna, compunând câteva melodii emblematice pentru sărbătorile de iarnă ale celor de dincolo de Ocean.
