Cronici albume

The End At The Beginning – „Revelations” (cronică de album)

theendofthebeginning

Trupa italiană de metalcore The End At The Beginning lansează pe 14 octombrie un nou album, intitulat „Revelations”. Materialul conţine 11 piese, dintre care cea care îl deschide, „Fragments” are rol de intro, orientat mai degrabă spre electronic, decât metalcore. Ea face tranziţia la „Souleater”, aşa cum teai aştepta, o demonstraţie de forţă ritmică şi vocală cu un iz de apocaliptic, de unde şi legătura cu titlul albumului. Efectele electronice sunt liantul de fundal între piesele incluse pe album. „Plagues” ajunge în aria Arhitects, prin aceleaşi breakdown-uri şi ruperi de ritm, avându-l invitat vocal pe clean pe Jei de la Despite Exile. Ideea de „revelaţiese extinde în principal prin cadrul instrumentalului, umbrit de chitara post-rock („Dissipate”). Alternările între clean şi growl sunt un respiro binevenit pentru digerarea materialului („Survivor”, „Crusader”), precum este cazul şi intermezzo-ului „Oblivio”. Piese precum „Parallel” şi „Diaphanous” revin la căderile în păcatul nebuniilor ritmice, întrerupte doar de intervenţiile vocale clean.
„Escape” încheie materialul într-o notă mai optimistă, eliberatoare comparativ cu începutul. Pe alocuri materialul ar putea beneficia de un mix şi o şlefuire mai fină a compoziţiilor, însă per total dovadă de potenţial.

Piese preferate: „Dissipate”, „Plagues”.

**English Version**

The Italian metalcore band The End At The Beginning is releasing a new record on October 14th, titled „Revelations”. The material has in its portfolio 11 songs, out of which the opener, „Fragments” takes on the role of an intro, inclined more towards electronic, than metalcore. The song is the natural transition to „Souleater”, a demonstration of rhythmic and vocal strength with a touch of apocalyptic. The electronic effects are sometimes the background link between the songs off the record.
„Plagues” goes to the Architects area, through the same breakdowns and rhythm changes, with a guest on it as well, in the persona of Jei (Despite Exile). The idea of „revelation” is extended mostly through the instrumentals, darkened by the post-rock guitar („Dissipate”). The alternation between clean and growl is a welcomed respiro, that lends a hand in digesting the record („Survivor”, „Crusader”), as is the case for the slow intermezzo, „Oblivio”. Songs such as „Parallel” and „Diaphanous” return to the sinful era of rhythm insanity, interrupted only by the clean vocals.
„Escape” ends the material on a more optimistic note, freeing compared with the induced feeling from its beginning.

Mi-am început drumul prin jurnalism cu mai bine de patru ani în urmă, iar de atunci am navigat printre stiluri muzicale şi webzine de profil. Aici mă veţi cunoaşte cel mai bine prin rubrica Prog Talk.

Care este reacția ta la acest articol?

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alții au citit si ...