Săptămâna trecută a avut loc un nou festival dedicat îndeosebi trupelor locale mai mult sau mai puțin pe val(urile mării), pe numele său Sunctum Festival. Chiar dacă am fost parte implicată în organizarea acestui festival, am putut observa lucruri bune, lucruri mai puțin bune și lucruri rele pe care aș vrea să le dezvolt în continuarea acestui articol pe cât se poate de obiectiv.
Sunctum Festival s-a vrut a fi deschiderea unui hub și a unei noi locații de evenimente pe malul mării și în sezonul estival, după cum se poate observa chiar din descrierea evenimentului: 7INC SUMMER CLUB, un hub cultural creat între Question Mark (remember the days?) și Unbar.
Pe omul din spatele acestor creații îl știm deja cu toții, de mai mult sau mai puțin timp. Mă mândresc să îl cunosc încă din vremurile când mergeam la concerte în vechiul Private Hell, beciul de pe Griviței. Practic, dinainte de deschiderea Question Mark…sau închiderea lui. Question Mark a fost, într-adevăr, un hub. Cu aproximativ 10 ani în urmă aveau loc acolo cele mai căutate concerte underground cu trupe locale sau străine și totul părea să ducă într-o direcție foarte bună. Da, erau predominante evenimente din arealul core, dar nu erau deloc neobișnuite și alte tipuri de evenimente. Am dus acolo o lansare acustică a videoclipului With you…Without me, de la Masked Toys!
Aș spune că erau vremurile în care era foarte cool să ai o trupă, pentru că locații existau și interes pentru trupele locale exista pe măsură. Reversul medaliei venea și din partea trupelor, iar aici o să încep să revin la Sunctum Festival și o să mă tot întorc în urmă cu zece ani.
Cele ce urmează sunt doar păreri proprii și neîntinate de ceea ce simt eu pentru scena locală, de la organizatori, trupe, locații de evenimente și oamenii din fața scenei.
Primul lucru care nu a funcționat la Sunctum Festival a fost volumul de muncă pentru promovarea evenimentului cât și pentru deschiderea locației. Aici voi face o paranteză către Black Sea Rocks, festival organizat la o aruncătură de băț mai departe, în Arca, cu doi ani în urmă. Organizatorul a fost același, data evenimentului a fost mai puțin ofertantă (extra sezon estival, 8-10 septembrie), o bună parte din trupe au fost și la Sunctum iar publicul a fost…mai ofertant.
Atunci când lupți ca totul să fie gata, este posibil să îți mai scapi câte o săgeată în picior. Au fost multe piedici independente de oamenii din spate, dar în toată această luptă cu instituțiile statului și amenajarea locației a avut de suferit doar promovarea evenimentului. Consider că nu a fost pe cât de vizibil se dorea, dar aici nu este niciodată doar vina organizatorului (vom continua această idee mai jos).
Locația Sunctum Festival nu este deloc una ușor accesibilă, sunt drumuri anevoioase, dar… plaja Corbu este una dintre cele mai frumoase povești pe care încă le putem avea în acea zonă a României. Vorbim de un festival care se vrea un pachet, iar aici se va mai lucra probabil și cu ceilalți comercianți din zonă. Există potențial de festival mare în zonă, dar cineva trebuie să reușească să învârtă toate rotițele.
M-am reîndrăgostit de apa de la Corbu și m-am bălăcit în fiecare clipă liberă, cu tot riscul de e-coli vehiculat în presa mainstream cu o săptămână în urmă. Recomand o vizită și, de ce nu, o bere în Unbar.
Mi-am amintit în timp ce se desfășurau lucrurile că, pe vremea vechiului Question Mark, trupele se susțineau reciproc. Exista și atunci discuția asta, că nu apar la alte concerte, dar pe partea de -something for the core- a existat întotdeauna unitate. Poate 30% din oamenii de la concertele de acolo cântau în alte trupe.
Acum, pe oriunde mergi, găsești atât de rar oameni care cântă să vină să susțină alte concerte, mai ales cele ale altor trupe locale. Pretenția să se cânte există dintotdeauna, pretenții pe lângă posibilitatea de a cânta de asemenea, dar efortul se apropie de minim. Am avut discuții pe tema asta cu oameni implicați în locații din București, Brașov, Timișoara, Craiova și, mai nou, Corbu. Peste tot trupele locale refuză să înțeleagă că unitatea se numește astfel cu un motiv. Locații se tot închid, altele deschise către underground apar tot mai rar și nimeni nu pricepe lucrurile astea.
Din punctul meu de vedere, Sunctum a fost un experiment, iar experimentele nu au întotdeauna efectul dorit. Nu am întrebat dacă lucrurile au stat cum și-au dorit cei implicați mai mult, dar văd potențial de mai mult. Cred sincer că și merită mai mult.
Un lucru pe care nu îl vezi oriunde este decizia de a întârzia concertul Clitgore pentru a oferi celor prezenți șansa să meargă dincolo, la Arca, unde cântau cei de la Slicer. Uman vorbind, este de neuitat, iar Dragoș Coman nu a uitat și ne-a trimis imediat către Question Mark/Unbar, înapoi la Clitgore. Că tot vorbeam de unitate…
Nu văd concret ce ar fi de făcut, însă țin minte că m-am apropiat de cei mai mulți oameni din scenă scriind despre underground cu 12-13 ani în urmă și fiind prezent la concertele trupelor locale. Țin minte că am mers la un concert Targ3t în Private Hell cu ultimii zece lei din buzunar pentru bilet și eram pregătit să iau Bucureștiul la pas până în Militari când chitaristul trupei a aflat și m-a dus acasă. În momentul acesta nu îi cunosc pe cei mai mulți din noul val pentru că nu îi văd nicăieri, ba mai mult, dacă îi cauți după ce tocmai au cântat în deschiderea unui eveniment, sunt deja plecați acasă.
Ne miroase urât o bere într-o locație de evenimente și ne este total neatractiv un concert cu trupe preponderent locale.
O să las la final o poză de la un Merch Night ținut în vechiul Question Mark, poză pe care o consider esențială în a trage concluzii. Am furat-o de la Breathelast și îl observ în centrul imaginii pe Dorin Costea, delfin pe care îl regretăm și astăzi.
E doar o poză despre unitate.
