Rishloo nu este un nume proaspăt pe scena prog, dar a reușit cumva să treacă pe sub radarul multor fani ai genului. Trupa americană a luat ființă în 2002 și are la portofoliu deja patru albume, cel mai recent, lansat în 2015, fiind intitulat Living as Ghosts with Buildings as Teeth.
Rishloo numește influențe diverse pentru sunetul care-i caracterizează, ce merg de la Pink Floyd la Bowie și de la The Beatles la Led Zeppelin, deși mulți ar regăsi mai degrabă elemente Tool sau The Mars Volta pe ici-colo, mai ales pe cel de-al doilea material discografic lansat, Eidolon.
Albumul de debut, Terras Fames, îmbină peisajele audio cu tranzițiile moderne și o tematică familiară, punând astfel baza unei cariere în plină dezvoltare și cimentare.
Deja mult mai curajoși cu al doilea album, Eidolon, membrii Rishloo își întind ițele și spre zone mai puțin cunoscute trupei până atunci. Cel mai aproape de sunetul Tool, albumul nu doar că are un sunet modern pe tot parcursul său, dar aduce în scenă și tipicul prog-ului, precum fuziunea cu jazz-ul și blues-ul. Deși a fost un material lansat prin forțe proprii, asemeni primului, acesta transmite cu succes ambiția muzicală a membrilor, ce se va concretiza într-o formă care le vine mănușă pe cel de-al treilea album.
În 2009 apare al treilea material discografic, Feathergun, cel care și în prezent îi definește întru totul. Sunetele împrumutate de la colegi de breaslă cunoscuți se încheagă perfect cu caracteristicile trupei, oferindu-i în final o amprentă proprie. Nu-i de mirare deci că albumul a primit doar vorbe de bine din partea scenei.
Ajungem la cel mai recent dintre cele patru materiale, Living as Ghosts with Buildings as Teeth. Personal unul dintre preferatele scoase de trupă, acest album, asemeni precedentului, aduce în scenă un mix minunat de unic cu istoric. Experimental pe cât de mult se poate, acesta se îndepărtează de stigma imitației și dezvăluie cu atât mai bine ideile și creativitatea din spatele Rishloo.
