O trupă care a crescut mult în ultimii ani şi care reuşeşte întotdeauna, datorită experienţei şi profesionalismului membrilor care o întregesc, să ofere materiale discografice la un nou standard de calitate, Days of Confusion, se remarcă mai ales printr-o abordare extrem de punctuală şi justă a alternative-ului, aşa cum a evoluat el peste graniţe.
Au trecut nu mai puţin de aproximativ trei ani de la lansarea „Seeds” iar cea mai recentă mostră venită din partea trupei, „Dharkata”, este per se o demonstraţie de tehnică, atenţie la cele mai microscopice detalii şi o îndreptare imponderabilă către modern, în care amprenta unor trupe precum Karnivool sau Periphery asupra gusturilor muzicale componenţilor trupei se resimte în porii şi dedesubturile piesei.
Chitarele comunică imperceptibil prin armonii exacte şi sunt integrate în ansamblul instrumentalului prin organizarea armonioasă şi bogată-n melodicitate a sunetelor şi mişcărilor calculate, pe când bass-ul liant şi drumming-ul fluctuant în susţinerea ritmului reuşesc să ofere contrast dinamic pieselor, care iese din tiparele comunului. Vocalul nebănuit de studiat ţese toate aceste contraste într-o pânză compactă şi oferă o continuitate desăvârşită evoluţiei compoziţiilor muzicale.
Echilibrată, dar încărcată de emoţie şi dinamism, Days of Confusion este o trupă care ne oferă, voluntar sau nu, nişte învăţături în ceea ce priveşte abordarea industriei muzicale şi a creaţiilor proprii, indiferent de latura asupra căreia hotărâm să ne oprim.
Primul concert Days of Confusion de anul acesta va avea loc la una dintre ediţiile caritabile ale proiectului Fratele Rock, pe 30 martie în Grill Pub. Despre concertele caritabile, muzică şi viaţă vorbim cu Cosmin în continuare.
A trecut ceva vreme de la lansarea “Dharkata”. De ce aţi ales să faceţi pauza?
Cosmin: Cred că este impropriu spus pauză. Am lucrat aproape non-stop în tot răstimpul ăsta. Evenimentul de la Colectiv ne-a tras în spate din multe perspective, ce-i drept (trebuia să lansăm un videoclip şi un single nou pe 7 Noiembrie 2015), apoi ne-a luat ceva timp să ne revenim. Între timp am reluat lucrul la album.
Lucraţi la un nou videoclip. Va fi pentru prima piesă extrasă de pe noul album? De ce acea piesă?
Cosmin: Aşa cum am menţionat mai sus, clipul ce marca 3 ani de existenţă a trupei, urma să fie lansat pe 7 Noiembrie. Este un lyric video cu şi pentru toţi prietenii trupei şi l-am făcut pentru piesa „Eternal Summer”. Urmează să îl lansăm la Fabrica pe 16 Aprilie, în cadrul unui concert special, în care vom cânta în premieră piese ce vor figura pe albumul nou, fiind un fel de concert preview al albumului ce va fi lansat în toamnă. Piesa aleasă are un mesaj pozitiv şi plin de speranţă – însă despre asta, vom oferi detalii în comunicatul oficial legat de lansare.
Spre ce tematică vă îndreptaţi cu noul album?
Cosmin: Din perspectivă muzicală, va fi un material mult mai complex decât ce am făcut până acum, fiind echilibrat însă – păstrăm amestecul liric/agresiv căruia i-am adăugat mai multă atmosferă şi diversitate. Din perspectiva versurilor, vor fi explorate sentimente şi stări foarte reale alături de tematici sociale şi filozofice. În mai puţine cuvinte, experienţele noastre de viaţă puse în versuri şi cântate peste muzică.
În ce anume din ce compuneţi vă regăsiţi centrul?
Cosmin: Cred că în întreg ansamblul – pentru noi, muzica este o experienţă trăită şi simţită la mai multe nivele, inclusiv unul spiritual, foarte puternic. Procesul durează destul de mult, mai ales că vrem întotdeauna să nu lăsăm nimic la voia întâmplării în nicio piesă. Totul se întâmplă cu un scop şi curge firesc şi natural. Cred că echilibrul spre care tindem mereu cu muzica noastră este ceva foarte important pentru noi.
Sunteţi implicaţi în multe proiecte caritabile, iar acum v-aţi alăturat şi line-up-ului Fratele Rock. Cât de important este pentru voi să simţiţi că oferiţi ceva mai mult decât muzică şi ce v-a îndemnat să faceţi asta, de la început?
Cosmin: Da, aşa este, de curând ne-am alăturat şi „Fratelui Rock”. Ideea e simplă – noi suntem sănătoşi, puternici şi putem să schimbăm lucruri, mai întâi la nivel personal atunci când e nevoie şi apoi în jurul nostru. Cred că este de datoria noastră să ne implicăm în toate lucrurile astea, pur şi simplu pentru că putem. Suntem asociaţi cu cauza Hospice Casa Speranţei, pentru care eu, Cezar şi Edvigia (PR-ul nostru) alergăm la maratoane, organizăm concerte caritabile, iar eu predau voluntar chitară în fiecare sâmbătă copiilor de acolo. Încurajez pe toţi oamenii din scenă să se implice într-o cauză nobilă, oricare ar fi aceea – nu strică să faci bine în jurul tău.
Cum reuşiţi să vă sincronizaţi ideile şi gândurile când începeţi să lucraţi la ceva nou?
Cosmin: Procesul, pe scurt, e cam aşa: fiecare lucrează diverse idei acasă, le imprimă şi le trimite celorlalţi. Apoi ne întâlnim şi le dezvoltăm, păstrând ideile care prind un contur clar şi cu care rezonăm toţi. Pare simplu, nu?
Unde consideraţi că greşim atât noi ca media, cât şi artiştii în general, în abordarea underground-ului nostru?
Cosmin: Asta este o întrebare destul de dificilă în momentul asta. Am să merg să învăţ mai multe despre asta anul ăsta, sper, şi am să răspund atunci. Au apărut nişte cursuri interesante şi la noi şi nu glumesc cu ce am spus mai sus.
Ce a reuşit să vă readucă pe scenă, în urma celor întâmplate? Multe trupe au avut nevoie de un imbold, de diferită natură.
Cosmin: Muzica, desigur. În mod normal, dorinţa de a face muzică trebuie să fie o pornire intrinsecă, nu ceva stimulat artificial. Este un subiect greu de dezbătut şi nu aş vrea să întru în detalii, însă credem cu tărie că trebuie să continuăm.
Câtă muncă a fost în spatele trupei înainte să o lansaţi oficial şi care credeţi că este cel mai mare hop de care trupele newcomer trebuie să treacă, cu atât mai mult în condiţiile scenei noastre?
Cosmin: Păi, cam 4 ani dacă e să ne gândim puţin. În 2008, Cezar adunase idei multe, le lucra cu Adi Ciuplea, cu Marcel Moldovan (Smiley) şi cu Adrian Chiliban (ex. IOD) iar apoi în 2010, pentru că lucrurile nu luaseră un parcurs în echipa asta, am început să lucrăm amândoi, eu rămânând pe drumuri în urma destrămării trupei Evo, din care am făcut parte până la acel moment. Ulterior, primul concert l-am avut în 2012 şi am lansat EP-ul „Seeds” în acelaşi an, spre final.
Cel mai mare hop… cred că sunt mai multe, la fel de importante, fiind generate de nu ştiu câţi factori. Însă ceea ce este foarte important – să rămână adunaţi în faţa obstacolelor, să nu se grăbească, să opteze întotdeauna pentru calitate în absolut tot ceea ce fac şi să nu creadă că li se cuvine tot, să se pregătească în mod constant, să cântărească bine deciziile luate şi să facă investiţii uneori, aparent nejustificate în ceea ce cred. Rezultatele se vor arăta mai târziu. În mai puţine cuvinte, cred că este cel mai greu să rămâi un visător realist. Să visezi şi să îţi întinzi aripile, dar să te pregăteşti constant pentru orice şi să nu ai nici un fel de aşteptare. Uşor de zis… ştiu.
Cât de mult vã transpuneţi pe voi înşivã în muzicã?
Cosmin: Complet – trebuie să trăieşti ceea ce cânţi, nu? Fiecare notă sau acord are un chichirez al ei, pe care îl ştii, îl simţi şi îl cânţi cu bucurie şi intensitate.
Ce aţi vrea sã faceţi diferit anul acesta?
Cosmin: Să cântăm mai mult, de exemplu. Avem o perspectivă diferită asupra lucrurilor şi cred că suntem tare norocoşi că putem să face ceea ce facem.
Facebook Events:
https://www.facebook.com/events/1753159388249289/
https://www.facebook.com/events/1660927390844512/
Componenţa:
Cosmin Lupu – vocals/ guitars
Cezar Popescu – vocals/ guitars
Dan Ionescu – guitars
Andrei Zamfir – bass guitar
Autor: Geanina Chiricuță
