Pornim o serie de interviuri cu finaliștii înscriși anul acesta la concursul anual Posada Rock, iar Wildchild sunt cei care dau startul.
Wildchild zguduie scena sibiană încă din 2015, când niște liceeni cu vise mari decid să-și pună amprenta în underground-ul românesc. De-a lungul timpului au fost prezenți pe scenele mai mari din sfera asta, precum ARTmania, Live Music Summer Camp Brezoi, Holzstock Festival sau chiar invitați la Rock FM, iar concursurile nu le sunt străine, fiind câștigătorii unei semifinale GBOB și câștigând finala DEER MUSIC 3.
Cu două albume lansate deja, trupa de stoner/progressive se pregătește de revenire cu un nou EP, intitulat „Last digit of pi”, de pe care primul single extras, „Voices”, poate fi ascultat mai jos.
În concurs nu s-au înscris doar trupe nou lansate, cum poate este și cazul vostru, de ce credeți că s-a luat această decizie acum?
În anii anteriori, Wildchild a luat o pauză, ulterior ne-am dorit să repunem trupa pe picioare și am considerat că participarea la un concurs atât de mare ar semnala foarte bine renașterea trupei.
Ce vă diferențiază de ceilalți concurenți?
Considerăm că toate trupele sunt bune și ni se pare greu să cuantifici arta. Dorim să împărtășim publicului ideea noastră despre muzică și mai ales munca noastră. Ce este special la noi este că venim din diferite background-uri muzicale și combinăm diferite subgenuri ale rockului pentru piesele noastre, fără a încerca să le încadrăm într-un anumit subgen.
În ce măsură considerați că mai există loc pentru trupe noi în scena locală și ce anume lipsește pentru a acomoda altele?
Loc credem că este tot timpul, doar că acesta trebuie să ți-l faci. De multe ori publicului îi sunt prezentate aceleași trupe și asta e trist, pentru că sunt multe trupe tinere care au ceva de zis, dar nu primesc neaparat șanse să cânte și să fie expuse. Publicul este receptiv, dar acestuia trebuie să îi fie prezentate trupele tinere. Credem că ar fi nevoie de cât mai multe evenimente și șanse pentru Underground precum festivaluri, emisiuni, locuri de cântat deschise la trupele underground etc.
Ați lua în considerare colaborări cu alte trupe? Puteți da exemple?
Desigur, considerăm că ajută foarte mult colaborarea intre trupe, atât din punct de vedere al creației, cât și al publicității. Noi am colaborat foarte bine cu colegii de la Your Midwife on Ice pe care i-am cunoscut când am câștigat concursul DEER MUSIC 3. Cu ei am fost deja de 2 ori în turneu în România, toamna aceasta urmează al treilea și o piesă cu ei, la care de abia așteptăm să lucrăm.
Colaborarea noastră preferată este cea cu Călin Iordache de la STIFF KICKS, cu el lucrăm la piese iar el se ocupă de partea de Mix și Master.
Eu personal (Ștefi) colaborez cu Meerah, de la Alpha Q, ea este vocal coach-ul meu și una dintre cele mai bune prietene, care tot timpul îmi stă în spate când am nevoie de ajutor.
Vorbiți-mi despre cel mai recent material discografic lansat și conceptul din spatele său?
Cel mai recent material este piesa „Voices”, din cadul EP-ului „Last digit of pi”, care urmează să fie lansat. Conceptul este unul amplu, este un mix de emoții, atât legate de revenirea pe scenă a trupei, cât și legat de stări prin care am trecut și care au dus la compunerea acestei piese. Cel mai mult îmi doresc să ajungă la persoanele care au nevoie să simtă acest mesaj, să știe că nu sunt singure în această călătorie și să nu renunțe niciodată la lupta cu problemele vieții.
Care au fost cele mai mari piedici întâlnite atunci când lucrați la el, cât și după lansare?
Cea mai grea piedică este timpul, noi toți lucrăm pe lângă trupă și este destul de greu să ne întâlnim să compunem sau să înregistrăm, dar cel mai des stăm nopțile și muncim pentru Wildchild. Toată munca este răsplătită în momentul în care auzi rezultatul final iar faptul ca am avut ajutor din partea lui Călin Iordache la partea de mix și master a fost unul dintre factorii principali care a contribuit la realizarea piesei.
Piedicile mari sunt însă după lansare, pentru că este greu să ajungi pe piață cu piesa, este greu să ajungi să cânți la festivaluri și ne luptăm cât de mult putem să reușim să ajungem pe cât mai multe scene.
Ce așteptări aveți de la Posada?
În primul rând ne bucurăm că am ajuns aici și că avem șansa să fim cunoscuți de către public. Este un lucru foarte mare că se promovează trupele noi sau din Underground. Ne dorim să dăm tot ce e mai bun pentru acest concurs și să ne clasăm cât de sus de poate. Sperăm să cunoaștem cât mai mulți oameni și să devenim mai cunoscuți.