Dark Bombastic Evening a ajuns la a 7-a ediţie şi şi-a câştigat un renume cu greutate printre iubitorii de festivaluri văratice din underground-ul local şi internaţional. Un festival diferit şi interesanr an de an, care nu încetează să uimească cu line-up-uri bine puse la cale şi fel de fel de premiere, fie că ele ţin de concerte şi anunţuri, sau activităţile promise. Anul acesta nu face excepţie.
Dar ce înseamnă să organizezi un astfel de eveniment? Aflăm chiar de la sursă fiindcă astăzi stăm de vorbă cu Cătălin Doru, organizator DBE.
• Cum a început DBE? Ce te-a determinat să îi pui bazele?
Cătălin: A fost nevoie să schimb ceva după ce anii 2008 şi 2009 au fost focusaţi doar pe Seri Speciale, în sala de teatru Reduta din Braşov. Am decis că e timpul să experimentez şi în Bucureşti, pentru că mai mult din jumătate din cei ce au venit la Serile Speciale erau din capitală. Pe de altă parte, mi-a plăcut mult noua decorare din Silver Church (de la acea vreme) şi am considerat că se integrează corect conceptul lor cu abordarea Goth/NeoFolk/Ambient promovată atunci. Am decis să fie o singură seară, doar că cele 7 trupe alese au fost destul de greu de urmărit, cei prezenţi stând în picioare mai bine de 7 ore. Prima ediţie DBE a fost, de fapt, o Seară Specială, cu un număr mai mare de trupe şi public, primul eveniment DonisArt din capitală.
• Care crezi că este principalul motiv pentru care festivalul a reuşit să reziste testului timpului?
Cătălin: Încăpăţânarea că în România se pot asculta şi altfel de muzici decât cele ştiute. Toate trupele aduse de DonisArt din afara României au cântat în premieră aici. Am dorit să stabilim o punte de legătură între artişti, spectatori şi aceste curente muzicale nişate, nepromovate de nimeni până atunci ca main activity, dar pe care le consideram interesante pentru cei ce doresc să asculte/vadă şi altceva. În ultimii ani vedem că există deja mulţi promoteri pe stiluri diferite underground, aşa că suntem împăcaţi cu ceea ce am făcut şi cu ceea ce se întâmplă azi. În felul nostru ne place să credem că misiunea noastră a fost îndeplinită.
• Cum alegeţi line-up-ul?
Cătălin: Greu de explicat. Încercăm tot timpul să armonizăm trupe necunoscute cu altele care au mai fost, dar care vin cu ceva nou. Ascultăm şi părerile celor întrebaţi din quizurile noastre iar bucuria este mare, mai ales când descoperim că avem gusturi muzicale asemănătoare.
• Ce principii ai zice că stau la baza ideii de festival?
Cătălin: Eu nu consider DBE un festival, deşi aşa este asimilat. Principiile după care mă ghidez? Să fie cântări în premieră, să fie expoziţii, să fie party-uri, să fie şi alte activităţi conexe, cu o amprentă artistică, oricare ar fi ea. Important este ca cel care vine să vadă ceva nou, să rezoneze cu atmosfera creată şi să plece de la eveniment cu un zâmbet pe buze, încărcat pentru sezonul de toamnă ce urmează să vină.
• Cum vezi scena muzicală de la noi, ca organizator?
Cătălin: Nu ştiu dacă mă numesc organizator. Ceea ce fac este din plăcere. Iar dacă e plăcere, e hobby, e pasiune şi susţinere. Scena noastră se dezvoltă din ce în ce mai bine, mă refer aici la underground. În măsura în care identific trupe care au ceva de spus stilistic (originalitate, abordare, virtuozitate, dorinţă), omuleţii sunt fără aere de rockstar, încerc să le integrez în line-up. Nu fac diferenţa între trupe de la noi sau de afară, însă cum trupele de afară vin în premieră iar altele revin doar dacă au scos ceva nou şi premiera au avut-o aici tot invitaţi de mine, la trupele româneşti este mai greu să găseşti un fazaj sau o cadenţă care să coincidă cu doleanţele DBE. De exemplu, FJORD şi-a dorit enorm să cânte la DBE, mi-a plăcut primul album dar şi noile piese, trupeţii vin an de an ca spectatori să susţină cauza şi, cel mai important, au decis ca în 2016 să nu aibă nicio cântare până în august, când vor lansa şi noul album. Asta mi se pare fascinant şi nu pot decât să mă bucur că vor urca pe scena DBE. Cumva la fel a fost şi cu SUNSET în The 12th House, DORDEDUH, EXIT OZ, etc. Îmi place să cred că o trupă care îşi doreşte să cânte la DBE prezintă ceva nou, un fel de premieră sau orice altceva în această direcţie. Dacă o trupă e din filmul să mai pună de o cântare şi trimit un email simplu în care îşi manifestă dorinţa de a cânta, fără alte detalii, fără a veni să înţeleagă ce este DBE-ul şi care e misiunea lui, sunt nevoit să refuz. Există o grămadă de evenimente aici, mult mai mari, de renume şi cu vizibilitate maximă, unde pot să–şi promoveze mult mai bine conceptul lor artistic. Poate că sună restrictiv sau arogant, dar nu este aşa. Atât timp cât DBE nu oferă invitaţii, acreditări de presă, concursuri, totul este nişat şi pentru un public care ştie la ce vine sau chiar doreşte să descopere ce e DBE, nu văd motive pentru a face compromisuri. Să vii să stai 3 zile şi 3 nopţi, să plăteşti abonament, să mănânci, să dormi, să bei, să cumperi şi ceva merch, înseamnă un buget enorm pentru orice buzunar. În condiţiile în care nu vin trupe mari, trupe cu care ai crescut sau le-ai auzit/văzut pe la TV, e chiar un mare sacrificiu. Plus că există o grămadă de evenimente pe la noi în decursul verii, pe lângă cele de afară. E al naibii de greu dar posibil, dacă există dorinţa şi rezonezi cu spiritul underground, cel puţin cel construit de DBE. Nu am cum să nu-i respect pe aceşti temerari prezenţi la DBE şi să le mulţumim (în numele celor ce gestionăm DBE) pentru susţinere. Vine cine vrea, simte şi poate. Noi vom fi acolo, toţi sunt bineveniţi şi ne străduim să evităm, pe cât putem, dezamăgirile.
• Unde ar mai avea de lucrat organizatorii şi trupele?
Cătălin: La seriozitate, la imagine, la promovare, la dorinţa de a-şi contura propria poveste, propria identitate. Şi la mari sacrificii de timp şi financiare, dacă vor să conteze. Unora le iese financiar, altora le rămân doar amintiri frumoase… iar alţii continuă să creadă că cineva îi sabotează. Până la urmă e entertainment, unii îl banalizează, alţii îl cuantifică în număr de oameni prezenţi, Cd-uri, tricouri, şaorme sau hectolitri vânduţi… şi alţii îl fac din nebunie (a se citi respect necondiţionat), indiferent de repere financiare, materiale sau de timp. Muzica este un drog şi dacă îl iei corect, nu ai cum să devii incorect faţă de ceea ce îţi înfrumuseţează viaţa. Aşa vreau eu să cred şi ştiu că nu sunt singurul.
• Care crezi că este principala diferenţă între trupele străine şi trupele locale atunci când vine vorba de organizarea unui eveniment?
Cătălin: Am spus şi mai devreme că nu văd diferenţe din punct de vedere muzical, artistic, calitativ. Logistica este problema marcantă, cel puţin în cazul meu, care duce la debalansări de bugete. Dacă nu ştii, la DBE nu a existat niciodată headliner sau opening band, nu există trupă care să cânte 20 minute şi alta 75 sau 90. E o chestie de respect reciproc, mai ales când vorbesc de underground. Mi se pare complet aiurea ca unei trupe care vine de afară să-i oferi caviar iar uneia autohtone să-i ceri să–şi plătească masa sau, în cel mai rău caz, să îi arunci un ciolan ros de la un trupet de afară. WTF, e underground, e back to the roots, e decenţă, e respect şi e bucuria de a împărtăşi momente faine pe scenă şi lângă oameni faini.
• Din ce latură a rock-ului crezi că ar putea veni cel mai mult potenţial în materie de trupe în viitor?
Cătălin: Păi în funcţie de cum va evolua moda şi pe afară. Pe mine nu au reuşit să mă prindă Nu-Metal sau Core-ul, dar văd mişcări masive în direcţia asta. La fel pe Djent şi Alternative. Plus chestiile ce inserează Folk, Symphonic, Power. Iar cei mai tehnici vor insista pe tenta Progressive. Baftă tuturor!
• Zi-ne câte ceva despre noua ediţie DBE.
Cătălin: Am tot spus în ultima jumătate de an, datele există pe site şi pe paginile de Facebook. Mai avem de anunţat 2 expoziţii, câteva detalii logistice de cazare şi campare şi cam asta e tot. Avem line-up-ul format din 21 de trupe, variat ca niciodată, în aceeaşi frumoasă cetate, unde, an de an, în amurg de vară, se strâng omuleţi din zeci de ţări pentru 3 zile şi nopţi intense. Hai să–ţi zic şi o noutate, aşa, în premieră. Am aflat că anul ăsta o pereche ce s-a cunoscut la DBE, în urmă cu 4 ani, omuleţi din ţări diferite, doresc să şi facă cununia sau cum s-o numi ea, cu prietenii, acolo, în serile DBE 7. Este o imensă bucurie pentru noi şi aşteptăm botezul, dacă DBE va continua, heh.
Mulţumim!
Cătălin: Merci şi eu, spor cu ceea ce faceţi acolo! Vă văd destul de activi şi e foarte bine.
The Intermission va fi acolo şi vă invită şi el cu drag şi vă recomandă acest festival.
Bilete şi informaţii: http://www.darkbombasticevening.com/en/info
