Într-o țară unde cultura generează o cifră de afaceri mai mare decât industria automobilelor, într-o țară unde muzica, filmele, literatura sunt mai prețuite de publicul larg decât luxul, într-o țară în care industriile culturale sunt subvenționate în mare parte de Stat, acolo aș putea spune că există un popor în mare fericit. Franța este o țară care de-a lungul secolelor s-a bucurat de o ascensiune culturală, preponderent originală, având rezultate care au atins punctul culminant odată cu epoca Iluminismului și a Revoluției Franceze. În materie de muzică, Franța a dominat scena europeană prin nume precum Debussy sau Bizet, Piaf sau Greco, Chevalier sau Hardy. Printr-o trimitere mult mai rapidă, ajungem și la scena metal, o parte importantă a industriei muzicale internaționale, dar care este pe alocuri puțin prea neapreciată. Toți știm cine e Gojira. Mai puțini știm cine sunt Benighted, Dagoba sau ETHS. Și mai puțini dintre noi abia au auzit de Blut Aus Nord, Peste Noir sau Les Discrets. La fel, foarte puțini dintre noi au idee cine sunt Hypno5e.
Hypno5e este o formație de progressive metal, cu puternice influențe de post-metal, înființată în orașul Montpellier în anul 2003 – un nume extrem de necunoscut, cel puțin la noi în țară. Până în prezent, trupa a lansat doua albume de studio, în 2007 și în 2012, iar în data de 19 februarie 2016 a fost lansat cel de al treilea material discografic, „Shores Of The Abstract Line”, via Pelagic Records, casa unor trupe precum Mono, Cult Of Luna sau The Ocean.
„Shores Of The Abstract Line” este primul material discografic metal din acest an care mi-a plăcut la nebunie pentru că acesta conține toate elementele pe care le caut de obicei la un album: tempo-uri nebune, pasaje empirice, subtile și intime care pot să îți altereze starea sentimentală, un sound general mult prea bine construit pentru o trupă relativ obscură. Albumul plusează prin riff-urile necontrolate care cad ca o avalanșă năucitoare în peisajul muzical, prin pasajele atmosferice lungi, care mi-au readus aminte de momentele memorabile Cynic, dar și de alternanța extrem de stranie între limbile engleză, franceză și spaniolă.
Conceptul albumului este incredibil de bine gândit și este foarte filozofică (călătoria omului prin adâncurile minții sale), și uneori auzim invocate și fragmente din opera unor scriitori, precum Charles Bukowski. Piesa care m-a dat efectiv pe spate este fără nicio îndoială „In Our Deaf Lands”, care uimește prin structurile complexe (foarte asemănătoare cu cele folosite de Between The Buried And Me), care au ca un rezultat direct o „creație bipolară” (cuvintele fiind extrase dintr-un comunicat al unuia dintre membrii trupei). Cele 12 minute de progressive metal, presărate de lungile pasaje atmosferice, au un feeling general impetuos, care construiește treptat depresiva călătorie în adâncurile subconștientului uman. Această aventură merge în aceleași direcție și cu restul pieselor din album, dintre care merită să menționez „North Shore – The Abstract Line” sau „North Shore – Sea Made Of Crosses”.
Despre acest album, se pot scrie comentarii întregi, fiind în adevăratul sens al cuvântului, o operă de artă. Ca să nu spunem că suntem păgubași, Hypno5e vor concerta în România în cadrul Rockstadt Extreme Fest, care va avea loc în Râșnov, între 11-14 august 2016. Un concert pe care nu trebuie să îl ratez, la fel ca restul publicului care va fi prezent acolo.
Nota: 9.5/10
