Cred că una dintre axiomele muzicii metal este că atunci când cauți la întâmplare o trupă dintr-un anumit gen, pentru a încerca ceva nou și foarte bun, nu găsești decât în 10% din cazuri ceva care să-ți rămână întipărit în memorie. Foarte rar, o căutare pe metal-archives sau pe metalstorm bazată de obicei pe gen sau similaritate cu alte trupe îți va oferi acea trupă, pe care s-o asculți și să te miri de cât de mișto sunt sau de cât de originală e muzica lor în contextul scenei regionale din care fac parte. Apoi, mai ai și noroc: găsești un clip similar pe Youtube, dai click din curiozitate și apoi te trezești căutând discografia sau concerte ale trupei, sau îți recomandă cineva cunoscut să încerci o piesă, rezultatul final fiind același.
Cam așa am pățit eu cu Hybrid Symphony, o tânără trupă de metal care vine tocmai de acolo unde se agață harta-n cui. Căutam de destulă vreme ceva care să îmbine symphonic cu alternative (și care să o facă bine) însă nu aveam noroc în căutări. Până la urmă, mi-a dat o prietenă un link către ceva formație din Sighet care ar fi putut să-mi placă; prima oară am încercat piesa Macabru, de pe EP-ul demo intitulat Whispers. Cred că mai degrabă mi-a atras atenția faptul că era integral în română, și-apoi am realizat că și linia melodică e foarte faină și catchy în același timp. Vioara a fost alt element de noutate, pentru că trupa nu cântă nici symphonic, nici doom sau folk iar eu mă obișnuisem să asociez prezența acestui instrument în metal cu unul dintre aceste subgenuri. Le-am ascultat tot EP-ul, și câteva clipuri live postate mai recent, cu piese ce sunt pe cale să apară și în timp m-au convins că sunt cu adevărat buni. Să vedem totuși cine sunt, cu ce se ocupă și ce planuri au cei din Hybrid Symphony.
Trupa a fost formată la inițiativa tobarului Kovy Gabor (Gabo); după câteva încercări de trupă ce nu s-au materializat, l-a întâlnit pe violonistul Leo și împreună cu acesta a pus bazele viitoarei Hybrid Symphony, care pe atunci a început activitatea cântând coveruri. Au trecut prin schimbări de componență, actuala formulă fiind și cea în care au compus primele piese proprii, cu care au ieșit în lume în toamna anului 2013. A urmat înregistrarea unui demo, intitulat Whispers ce a fost lansat în 2014. Calitatea destul de bună a înregistrării a permis ascultătorilor să se bucure de muzica trupei aproape de adevărata ei valoare, care de obicei se pierde în înregistrările demo. Spre surprinderea mea, am constatat chiar acum că au piese care depășesc 5000 de vizualizări pe Youtube – îi știu de când cea mai populară piesă a lor, Macabru, nici măcar nu avea 100 de accesări – deducem deci că au prins la un public mai larg și că au toate șansele să iasă din underground în nu foarte mult timp. Promovarea acestui prim efort a fost realizată și prin două videoclipuri, primul apărut prin februarie 2015 pentru Release Me și al doilea care este proaspăt scos din cuptor, pentru Lumnia. Ambele piese sunt preluate de pe primul demo.
După înregistrarea primului demo, au început și concertele susținute integral cu piese proprii. La început au cântat o serie de recitaluri pe scenele cluburilor din Maramureș și Baia Mare, iar mai apoi au început cântările pe la festivaluri mici din țară. Au cântat în vara lui 2014 la Posada Rock din orașul Câmpulung Muscel, unde au participat la concursul organizat în cadrul evenimentului. S-au urcat mai apoi pe scena altor evenimente similare, între care amintim GBOB Artmania (Sibiu), Rock’n Iași, Rock pe 2 Roți (Lugoj), Dirty Friends (Baia Mare) sau Aeternus Maramorosiensis (la ei acasă, în Sighetu Marmației). Ultimele lor filmări live sunt din cadrul evenimentului Moș Crăciun e Rocker, care a avut loc la Baia Mare în decembrie 2015; la acest eveniment au cântat piesa Bloodshot care este una dintre cele mai recente compoziții, urmând a fi inclusă probabil pe următorul EP.
Muzica lor se caracterizează cel mai ușor ca fiind un hibrid între alternative metal și symphonic metal. Are câte puțin din folk, thrash, heavy sau chiar nu metal, iar rezultatul întâlnirii dintre genuri este unul interesant și original, o raritate în domeniu și unic în România. Acest hibrid este posibil datorită modului în care își compun melodiile: versurile sunt, în general, scrise de Alexandra Joicaliuc (voce); uneori, colaborează cu prieteni de-ai lor textieri. Liniile melodice sunt compuse separat de versuri dar la ele lucrează întreaga trupă fără a avea un compozitor principal, fiecare membru fiind liber să vină cu idei noi indiferent că vizează instrumentele la care cântă el sau alt component al Hybrid Symphony. Din acest motiv muzica lor este greu de încadrat într-un gen și se menține diversă; fiecare ascultă alte genuri, uneori complet separate de metal și astfel există foarte multe influențe diferite, care sunt aduse laolaltă în mod armonios în sala de repetiții.
Planurile de viitor ale trupei vizează lansarea unui nou material discografic, ce va fi urmat de un turneu de lansare. Cel mai probabil, această nouă apariție va avea loc cândva în această primăvară. Vor încerca să cânte la cât mai multe festivaluri în cursul vacanțelor de vară, suprapunând turneul de lansare cu aceste evenimente. Intenționează să lucreze la un nou videoclip ce va apărea spre sfârșitul anului curent. Deocamdată, se bucură de fiecare reușită în încercarea lor de a ieși din underground și a ajunge cât mai sus posibil și de fiecare nouă descoperire muzicală pe care o fac în timp ce lucrează în sala de repetiții. Le urăm spor la muncă și mult succes!
