O trupă care nu renunţă în faţa provocărilor şi care îmbină inedit un electronic rock cu împletituri de alternative şi metale. Gray Matters începe să fie din ce în ce mai prezentă pe scenele din România, alături de trupe de vază precum Luna Amară, Implant pentru Refuz sau E.M.I.L.
O trupă care îşi regăseşte originile în urmă cu câţiva ani, Gray Matters poate fi rezumată deloc uşor la un stil mai puţin accesibil, pe care a reuşit să îl îmbrace în haine noi şi să îi dea ceva lecţii, prezentat live deocamdată, debordând de energie şi carismă, cu un instrumental care reuşeşte să împace suficiente laturi cât să placă şi celor mai sceptici dintre noi cu un vocal feminin potrivit mănuşă de puternic.
Trupa are deja un repertoriu propriu şi lucrează din zor la lansarea unui EP. Despre el şi ce au avut ei de învăţat din underground-ul românesc până acum, vorbim imediat.
Aveţi ceva ani în spate şi experienţă. Ce aţi putea spune că v-au învăţat aventurile de-a lungul anilor?
Laura: Să fii om cu cei cu care interacţionezi. În orice domeniu este valabil, dacă eşti politicos şi cu bun simţ cu cei din jur, dacă zâmbeşti oamenilor, te simţi mai bine, îi faci şi pe ei să se simtă mai bine şi tot ce aveţi de făcut împreună va fi mai plăcut şi mai uşor de realizat.
Cătă: Cât mai multe beţe de rezervă şi să nu laşi niciodată berea nepăzită în prezenţa basistului.
Mihai: Au cam fost ceva aventuri: să dozez câte beri înainte de concert că după e la liber.
Babu: Întinde bine corzile noi de chitară, nu te urca pe scenă cu alt laptop decât Macbook şi neapărat să ai licenţă la Ableton.
Ce părere aveţi de festivalurile locale? Am observat că în vară aţi cântat şi la Padina Fest.
Laura: Sunt iniţiative foarte faine care întăresc legătură între public şi trupe, între organizatori şi trupe şi între membrii diferitelor trupe. Ajungi să cunoşti şi să înveţi multe lucruri de la oameni foarte frumoşi şi talentaţi şi să auzi unele din cele mai faine povestiri şi amintiri.
Padina a fost o experienţă superbă, locaţia este scoasă din poveşti şi energia pe care o are toată lumea acolo face din acest fest unul de neuitat. Sper din tot sufletul să mai ajungem să cântăm acolo, dacă nu, mergem ca public fără niciun dubiu.
Câtă: Eu personal m-am simţit foarte bine la Padina, am fost foarte bine primiţi de publicul din prima seară de festival. De revenit!
Mihai: La Padina a fost genial, atmosfera, echipa tehnică, oamenii şi binenţeles aventura la care ne-a supus Laura(voce) – a vrut ea să urcăm într-o drumeţie, ea iubind muntele, noi venind ca turiştii în tenişi şi ne-a pus să urcăm până la Babele. Am reuşit până la urmă dar a fost o aventură. Mulţumesc Laura pentru că ai reuşit să îmi duci Vans-urile pe munte, rămân dator.
Babu: În ultimii ani piaţa locală de festuri a crescut foarte mult şi faptul că am reuşit să cântăm la Padina Fest şi să mişcăm nişte oameni a însemnat foarte mult pentru noi.
Plănuiţi în viitor şi ceva feat-uri cu Luna Amară?
Laura: Momentul de la evenimentul de pe 30.01 din B52 a fost unul spontan. În timp ce îi chema publicul înapoi pe scenă pentru bis, a venit Mihnea din backstage şi m-a întrebat dacă pot şi vreau să cant cu ei piesa “Loc Lipsa”. Iniţial m-am blocat, sunt un mare fan al lor, sunt una din trupele care m-au inspirat să încep să cânt şi să îmi doresc să fiu parte dintr-o trupă, nu îmi venea să cred ce urmează să se întâmple. Cei care erau acolo sunt convinsă că au văzut cât de emoţionată şi entuziasmată eram. Despre colaborări viitoare nu ştiu ce să zic, nu s-a discutat nimic, dar dacă ar apărea ocazia sau momentul noi am fi mai mult decât bucuroşi şi onoraţi dacă am avea şansa să colaborăm cu oricare din membrii trupei. Sunt oameni geniali şi muzicieni desăvârşiţi, sunt convinsă că am avea enorm de învăţat dintr-o astfel de experienţă.
Cătă: Mi-ar plăcea să încercăm ceva de genul mai ales că la ultima cântare cu băieţii de la Luna Amară am avut ocazia să-l cunosc pe tobarul lor, Răzvan Ristea care este un băiat excepţional!
Mihai: De ce nu?
Babu: Mi-ar plăcea mult să încercăm ceva de genul, sigur ar ieşi ceva deosebit. Personal, de câte ori ascult “Pietre în alb” de la ei îmi dă o energie foarte bună… până la următoarea întrebare pun piesa pe fundal.
Aţi susţinut şi concerte în formule ceva mai ciudate. Cum v-aţi alăturat celor de la Kistvaen pentru concertul de anul trecut?
Laura: Concertul cu cei de la Kistvaen a venit la propunerea celor de la Dark Side Booking şi ne-am bucurat foarte mult de invitaţie. A fost un eveniment fain cu un public foarte primitor.
Nu consider că am avut niciodată evenimente în formule ciudate. Toate trupele alături de care am cântat până acum sunt formate din oameni talentaţi şi pasionaţi. Avem multe în comun şi multe de discutat în ciuda diferenţelor de influenţe muzicale în genul abordat. Până la urmă undergroundul şi toate trupele, indiferent de subgenul în care sunt sau nu încadraţi fac treaba asta din aceleaşi motive: dragostea de muzică şi nevoia de a transmite anumite mesaje. Etichetările şi dezbaterile pe genuri şi subgenurimi se pare că doar stabilesc nişte graniţe între oameni, graniţe care nu îşi au sensul, mai ales că dezorientează şi publicul interesat să caute şi să asculte muzică nouă.
Cătă: Avantajul să răspund imediat după Laura… a scris ea şi pentru mine.
Mihai: Nu mai ştiu exact cum am ajuns în formula respectivă, parcă era seria de concerte de joi şi ni s-a spus că putem cânta cu Kisvaen, se voiau stiluri diferite de muzică, şi a ieşit o super seară.
Babu: Ne-am gândit să formăm acest platouaş muzical, format din cârnăciori înveliţi în aluat crocant şi caviar (noi eram cârnăciorii… toată lumea ne place).
În final publicul s-a simţit foarte bine iar eu mă duc să mănânc…
Cum merg înregistrările? Ceva material discografic la orizont?
Laura: Înregistrările mult aşteptate încep să se întrevadă. A durat puţin până ne-am mobilizat dar deja se lucrează la un EP de 4 piese care, sperăm noi, va veni la pachet şi cu un clip pentru una din ele. Foarte posibil până atunci să apară şi clipuri live în studio dar nu am mai multe detalii momentan.
Cătă: Fix ce am primit să ascultăm prima tură de trackuri de tobe prelucrate de la studio. Mai trebuie lucrate puţin şi putem să trecem mai departe la chitară, bass şi electronică.
Mihai: Acum am început să înregistrăm, cred că vom începe cu un EP de 4 piese, Babu organizează eu desenez.
Babu: E pe drum şi o să vă placă.
Ce planuri aveţi pentru noul an?
Laura: În primul rând înregistrările şi clipul, trebuie să arătăm ceva părinţilor, nepoţilor etc. Pentru mine şi Babu se apropie reuniunea de 10 ani de la terminarea liceului şi vrem să ne lăudăm şi noi cu ceva.
Adevărul este că vrem să fim luaţi în serios, nu drept încă o trupă care apare şi dispare în maxim un an. Asta înseamnă să începem să ne ocupăm şi de promovare şi imagine, să ne apropiem mai mult de un sound concret iar înregistrările sunt un moment foarte bun să ne aşezăm şi să despicăm fiecare element în câte este nevoie că să ajungem la punctul comun şi la ceea ce ne mulţumeşte.
De asemenea ne dorim să revenim la conceptul iniţial şi să lucrăm pentru fiecare piesă proiecţii pe temă.
Ne dorim cât mai multe concerte, cât mai multe festuri pentru că suntem convinşi că experienţa ne va ajuta să ne perfecţionăm atât ca energie pe scenă cât şi din punct de vedere muzical şi sperăm noi, odată cu lansarea ep-ului să începem să cântăm mai desprin ţară poate chiar şi prin vecini.
Cătă: Concerte concerte, cinele cinele şi tobe sclipicioase.
Mihai: Să cântăm să cântăm, să cântăm, cât mai mult!
Babu: Să lansăm single-urile, să filmăm primul video, 2-3 festuri, multe concerte cu zâmbete şi energie bună de la oameni frumoşi.
Autor: Geanina Chiricuţă
Credit foto: Florin Matincă
