Cum trecuse ceva timp de la ultimul meu concert de technical death, am decis să merg în seara zilei de 23 octombrie în Quantic, pentru a-i vedea pe Rancorum, pe Apa Sîmbetii și pe Fractal Universe. Cele trei formații, care aparțin în mare aceleiași sfere muzicale, au fost aduse pe scena clubului bucureștean de Final Step Productions pentru ceea ce ar putea fi și un fel de warm-up pentru principalul eveniment muzical al toamnei acestui an – Metal Gates Festival.
Prima pe scenă a fost trupa bucureșteană Rancorum. Aflată la început de drum, aceasta s-a format prin 2014 din pasiunea celor doi membri fondatori, N. și G., pentru death-ul clasic, old-school. Pe măsură ce au continuat să repete și să exerseze coveruri după artiști consacrați ai genului, propriile idei au început să prindă formă, devenind astfel primele lor melodii originale. În aprilie 2018, au hotărât să înceapă activitatea live, cooptându-i pentru aceasta pe L. la voce, T. la chitară bas iar C. preluând chitara lead. Primul album, The Vermin Shrine, va fi lansat în curând prin intermediul Loud Rage Music.
Rancorum a început concertul punctual într-o sală încă destul de pustie, în care s-au mai adunat apoi câțiva spectatori. Fără vreun intro sofisticat, au trecut direct la treabă; riffurile destul de complexe dar și foarte bine compuse mi-au atras atenția, deși nu-i mai ascultasem până atunci. Abordarea old-school a muzicienilor a însemnat și că melodiile sunt rapide, ritmate și perfecte pentru headbang sau moshpit. În ciuda numărului redus de participanți, Rancorum și-au păstrat entuziasmul și energia, dovedind pasiunea pentru ceea ce fac și plăcerea pe care o simt cântând. Alternând între pasaje heavy, în stilul Cannibal Corpse (Evisceration Plague, de exemplu) și altele mai rapide, amintind de anii de glorie ai death metalului, piesele sunt perfecte pentru live-uri. Spre final, ne-au încântat și cu un cover după Devouring The Feeble de pe The Fathomless Mastery, al treilea material al supergrupului Bloodbath, și ne-au dat ocazia să ascultăm primul single extras de pe The Vermin Shrine. Intitulată Voidification, melodia a fost bine primită de cei din public.
Am mai admirat, pe lângă prezența scenică și energia artiștilor, și calitatea interpretării, care a fost fără greșeală. Din păcate, numărul destul de redus de spectatori nu a ajutat prea mult atmosfera, în ciuda unui recital foarte fain din toate punctele de vedere. Totuși, sonorizarea a fost la înălțimea așteptărilor, la fel și jocul de lumini.
Apa Sîmbetii au urmat pe scenă; deja se mai strânsese ceva lume, însă sala rămâne slab ocupată. Cu o istorie de 10 ani în urmă, formația a experimentat cu mai multe genuri, între care death/doom și black metal, „schimbând macazul” acum câțiva ani către o abordare mult mai modernă și originală. Astăzi, pot fi considerați ca trupă de progressive extrem, cu influențe din black metal, djent și jazz. Stilul lor original, sunetul modern și complexitatea compozițiilor fac ca Apa Sîmbetii să fie una dintre marile speranțe ale scenei underground contemporane.
Concertul lor a început pe la 21:10. E a doua oară când îi văd în ultima lună însă de data aceasta au avut parte de o sonorizare mai bună, care mi-a permis să observ cu mai multă ușurință linia melodică. Melodiile foarte complexe și tehnice, deloc facile pentru interpretarea live, au fost cântate excelent, fără greșeală. Cele mai multe compoziții vor face parte din cel de-al doilea album al trupei, programat să apară în viitorul apropiat – printre acestea, le amintesc pe Intimidare și Primitive Future, care mi-au plăcut în mod special. Recitalul a fost excelent cap-coadă, atât din punct de vedere al muzicii cât și al prezenței scenice a formației. Au reușit să mai stârnească puțin publicul prezent, care a fost ceva mai receptiv cu Apa Sîmbetii.
Fractal Universe au încheiat acest eveniment; au început să cânte la fix, respectând programul anunțat de organizator. Aflați într-un turneu de promovare a primului lor full-length, Engram of Decline, grupul francez a mai susținut un concert în Timișoara, urmând ca pe 24 octombrie să cânte în Cluj Napoca, în Hard Club. Activă din 2014, Fractal Universe s-a făcut remarcată printr-o abordare puțin diferită a death-ului progresiv – mai melodică, mai modernă, îmbinând pasaje acustice cu cele foarte rapide și complexe inspirate din technical death-ul clasic.
Încă de la prima melodie am remarcat, înainte de orice, performanța toboșarului Clément Denys și virtuozitatea celor doi chitariști. Sonorizarea bine făcută a ușurat mult descifrarea complexelor compoziții, iar atitudinea și prezența scenică a băieților a mobilizat publicul ceva mai mult, care s-a apropiat încet-încet de scenă. În sală se mai adunaseră ceva spectatori, astfel că numărul acestora a ajuns la aproximativ 70-80. Interpretarea fără greșeală a demonstrat că timpul petrecut exersând și lucrând nu a fost în van, Fractal Universe având tot ce le trebuie pentru a realiza un concert excelent.
Brakdownurile dese, foarte bine gândite și excelent plasate în cadrul cântecelor au pus mulți membri ai publicului în mișcare. Pasajele clean au fost cireașa de pe tort a serii, fiind remarcate și aplaudate de cei prezenți. Am auzit și o scurtă linie de saxofon, pe Collective Engram, care a fost interpretată în studio de Jean-Marc Florimond. Prietenoși, aceștia au interacționat cu publicul în permanență, și s-au bucurat de fiecare moment petrecut pe scena din Quantic. La final, au coborât, cu tot cu instrumente, în public; au revenit pentru bis, cântând o ultimă piesă înainte de a se retrage. Setlistul a inclus melodii precum Decline, Tears of Misanthropy și Scar Legacy of Hatred.
În cele din urmă, a fost o seară foarte reușită, mulțumită celor trei formații – Rancorum, Apa Sîmbetii și Fractal Universe – dar și datorită sonorizării foarte bune, a punctualității și a organizării. Titus a fost și el prezent cu un mic stand de merch, de unde doritorii își puteau achiziționa CD-uri și tricouri. Una peste alta, evenimentul a fost grozav și a constituit și un warm-up excelent pentru Metal Gates Festival, ce va avea loc între 16 și 18 noiembrie.
