Adevăr sacru sau nu, cert este că noul material al visătorilor călători ai altor lumi, Valerinne, te poartă în afara propriului centru și te regăsește zburdând printre vise și amintiri.
Cinci piese însumate în aproape o oră ce-ți dansează printre înaltele și joasele sufletului, tribal de intens și care deranjează și confruntă străfunduri, „Ver Sacrum” debutează cu „Frostlys„, a cărei intensitate brută este purtată prin valuri emotive înghețate în timp și dramatism izvorât din sine într-un final apoteotic, ce se construiește subtil, cu o ardere lentă și ce descrie traseul vieții în sine.
Piesa curge cu al său ecou dureros în „Hibernalia„, un moment de oprire al timpului ce explodează în mii de culori adunate și interior purtate până atunci, cu atât mai mult în a doua sa jumătate. Puternică, însuflețită de pierderi, mult mai heavy atât auditiv cât și emotiv, compoziția își varsă apogeul în o serie de furtuni instrumentale care nu au nevoie de vorbe.
Aproape interludiu, Seelenglaube, lasă loc câtorva note, acusticului și liniștii bine plasate printre răsfrângeri dureroase și îndeamnă la contemplări și absorbție a durerii. Ea capătă forme felurite de-a lungul întregii sale călătorii ce se scurge în „Cataegis”, lupta finală fiind reprezentată de un outro repetitiv ce apare ca o luptă contra firii, precum și o clapă aproape la limita unei religii.
Contemplarea lasă loc speranței în final, îndrăznește să vadă soarele încă prins în mrejele realității, „In Flore Pleno” visând mai mult decât orice altă compoziție a materialului. Linia melodică din intro revine în peisaj constant cu a sa melancolie pierdută-n dorințe.
Artwork-ul, realizat de Alexandru Daș, este o reprezentare vie a ieșirii din ruinele amorțirii înspre primăveri ce înfloresc speranțe noi, alăturată unei lansări ce va coincide echinocțiului de primăvară, ca-ntr-un cerc complet al îmbrățișării începutului.
„For winter’s rains and ruins are over,
And all the season of snows and sins;
The days dividing lover and lover,
The light that loses, the night that wins;
And time remembered is grief forgotten,
And frosts are slain and flowers begotten,
And in green underwood and cover
Blossom by blossom the spring begins.”
Cu atenție deosebită la detalii și o îmbinare a cutremurătorului cu însoritul într-un material care te absoarbe, Valerinne revine cu un fundal sonor al procesului pierderilor și suferințelor, precum și al etapelor sale. Sezonier asociat cursului simțămintelor și brutal în expunere, „Ver Sacrum” explorează dedesubturi până la înfăptuire.
