Am ascultat… Sgùrr, al șaselea album al trupei Thy Catafalque, apărut pe 16 octombrie 2015.
Trupa, al cărei unic membru a rămas Tamás Kátai, este renumită în underground pentru îmbinările iscusite de extreme metal cu muzică electronică și folclorică ungurească și a lansat alte 5 albume, lăudate de publicațiile internaționale. Deși începuturile trupei (din care a făcut parte, până în 2011, și chitaristul János Juhász) sunt sub sceptrul blackului ambiental, depresiv, muzica lor a evoluat de-a lungul anilor și a incorporat numeroase elemente din genuri uneori diametral opuse black metalului adevărat. În ciuda experimentelor pe care le-a întreprins în anii scurși după primul album, Thy Catafalque și-a păstrat rădăcinile black metal, care pot fi auzite cu ușurință în orice album.
Sgùrr începe abrupt, cu un monolog în limba maghiară susținut Agnes Sipos, o soprană care a colaborat cu Tamás Kátai. După această scurtă introducere, începe o piesă foarte ritmată și catchy: Alföldi kozmosz, care poartă amprenta violonistului grec Dimitris Papageorgiou. Vioara acompaniază tobele și chitara acustică în una din cele mai frumoase și reușite melodii instrumentale din întregul repertoriu al lui Tamás Kátai. Până acum, albumul pare departe de începuturile trupei, fiind mai degrabă o demonstrație de muzică folclorică adusă oarecum forțat în peisajul avangardist. Cele două cântece au însă doar rol introductiv, Oldódó formák a halál titokzatos birodalmában fiind practic prima piesă în care chitara electrică își face simțită prezența. Deși are peste 15 minute, al treilea cântec al albumului Sgùrr reușește fără îndoială să trezească interesul oricărui ascultător de dubioșenii. Începe în plină forță și continuă în aceeași manieră, până ce se face tranziția către o parte care pare desprinsă din muzica electronică a anilor 80-90 – ceea ce mie mi s-a părut uimitor este că trecerea nu este deloc forțată, și pare chiar naturală, în așa măsură încât aș putea spune că mă așteptam să o aud în acel moment. Desigur, odată partea electronică terminată, revin chitările, tobele și piesa continuă cu energie sporită până la final.
Această alternanţă între electronic, folcloric și extreme metal este întâlnită în întregul Sgùrr. Thy Catafalque a reușit și de această dată includerea unuia dintre genurile în general detestate de publicul metalist în același CD. Dacă în unele albume precedente, precum ar fi Roka Hasa Radio, câteodată partea electro este prea prezentă și devine de-a dreptul monotonă uneori, pe ultimul material discografic echilibrul este aproape perfect; sintetizatoarele și beaturile acompaniază perfect o piesă cu puternică influență folclorică – este cazul cântecului instrumental Élő lény.
Sgùrr cară cu sine o atmosferă mult mai melancolică, dar și mai frumoasă. Cel mai bun exemplu este Jura, un cântec care pare mai tradițional, sub aripa Ambiental Black Metal, într-un album deosebit de original și unic în lume. Cum aproape toată mișcarea de avantgarde are puternice influențe din progressive metal, acest album nu este o excepție de la regulă. Se folosesc toate corzile chitării cu 7 corzi, nu doar ultima, există zeci de schimbări de ritm, de tempo, și există și două piese care depășesc 15 minute… rețeta muzicală perfectă pentru o călătorie lungă sau pentru o noapte insomniacă.
Din punct de vedere al producției, este cel mai reușit album Thy Catafalque, la distanță mare de precedentele CD-uri. Masterizarea a fost făcută de Tamás Kátai, și de data asta fiecare instrument este înregistrat la un volum potrivit și se aude clar atunci când trebuie scos în evidență sau în fundal atunci când rolul său este ambiental. Limitarea CD-ului a fost de 1500 de copii, motiv pentru care este distribuit gratis de casa de discuri pe internet. Nicio piesă nu este însoțită de videoclip (până acum, cel puțin).
În final, doresc să felicit artistul pentru ceea ce cred eu că este de departe cel mai bun album Avantgarde apărut în ultimii ani, o surpriză deosebit de plăcută după 4 ani de absență. Sper să revină cât mai curând cu un nou material.
Autor: Bogdan Voiculescu
Notă finală: 9,5/10.
