Reveniți cu albumul numărul treisprezece, Nightmares As Extensions of the Waking State, suedezii de la Katatonia își reiau rolul melancolic în rândul trupelor cu influențe prog. Cu o atenție mare acordată producției, așa cum trupa ne-a obișnuit, și o atmosferă densă, materialul expune ascultătorului o colecție de compoziții ce păstrează identitatea trupei.
Albumul debutează cu „Thrice”, o piesă care alternează între pasaje tensionate și momente de introspecție, melancolia tronând asupra întregului, expunerea emoțională fără filtru fiind una dintre punctele forte ale trupei. Următoarele două piese, „The Liquid Eye” și „Wind Of No Change”, continuă în aceeași direcție, păstrând un echilibru între heavy, resimțit atât instrumental cât și liric, și spațialitate, cu riff-uri compacte și pasaje atmosferice cronometrate la timp pentru a oferi un respiro greului care zdrobește. Vocea lui Jonas Renkse rămâne subtilă și delicată, dar expresivă, susținând coerența tonului general.
A doua parte a materialului include compoziții mai lente și mai contemplative, precum „Departure Trails” și „Warden”, care accentuează caracterul introspectiv al albumului, pe când compoziții precum „Temporal” și „Lilac”, piese mai accesibile, se remarcă prin linii melodice clare și o structură mai directă. Un moment distinct pentru album este reprezentat de „Efter Solen”, una dintre puținele single-uri în limba suedeză, care aduce o nuanță experimentală, iar finalul cu „In The Event Of” închide albumul într-o notă cinematică și plină de dramatism.
Nightmares As Extensions of the Waking State este un album clasic trupei, care continuă dezvoltarea treptată a sa fără a ieși din norme, chiar și luând în considerare schimbările de componență. În ciuda câtorva momente mai statice sau repetitive, materialul funcționează ca un întreg bine articulat, deloc surprinzător pentru standardele cu care Katatonia ne-a obișnuit și per total o ascultare plăcută, cu atât mai mult dedicată fanilor trupei.
