Deși nu ceva nou lansat de Chelsea Wolfe, dar îmbrăcat în haine noi, sincere, melancolice și cât se poate de sensibil expuse ascultătorului, cele cinci compoziții incluse pe „Unbound” ne dezvăluie o Chelsea fix așa cum îi zice și numele, dezlegată de emoții.
Single-urile s-au bucurat de lansări individuale, iar elementele ce le leagă sunt, pe lângă fragilitatea lirică în care cântăreața expune liber emoțiile de după sobrietate, o acustică și un pian bântuitor, ce doar oferă cadrul rece vocii nealterate.
Ies în prim plan „Dusk” și „Place in the Sun„, tremurânde, vocea jucându-se fără restricții pe intonații, pe joase și înalte, cadrul instrumental fiindu-i partener de joacă. Artista te plimbă prin lumea ei și oferă ascultătorului libertatea de a se regăsi în compoziții, oferindu-le semnificații proprii.
Crudul emoțional capătă noi culmi, se zbate să iasă complet din sinele artistei, încercând în câteva minute și cuvinte să cuprindă o mare de simțăminte des inhibate, dar care consumă intern și extern.
Materialul include și un cover pentru piesa „Cellar Door„, ce aparține celor de la Spiritbox, însă devine mult mai mult decât un cover, abordarea muzicală fiind în mod cert complet opusă originalei, unde lirica preia locul principal pe scenă, în detrimentul instrumentalului.
„Unbound” dezvăluie o nouă latură a artistei, cu același sentiment la limită cu întunericul și goth-ul cu care poate suntem obișnuiți, dar expunând-o, în același timp, fără menajamente și dureros ascultătorului.