Al doilea album solo al artistului din spatele trupei norvegiene de prog Airbag, Bjørn Riis, păstrează linia emoțiilor copleșitoare și le aruncă către sine cu forțe supraomenești și de această dată. A Storm Is Coming continuă ideea recurentă a Coming Home, fie că ea ne depărtează sau apropie de acel acasă, atât de unic definit în fiecare dintre noi.
Cele șase piese incluse pe el valsează în tandem cu norii greoi ce ne împresoară, oferindu-le o esență și mai greu de descris în simple cuvinte. When Rain Falls progresează în cele 10 minute ale sale dinspre picăturile liniștitoare ale ploii la catharsis-ul dat de tranziția plină de explozii captată de influențele jazz și percuția plină de simțământ și a doua sa jumătate dedicată acelei chitare care îți cucerește umanul.
Icarus străpunge norii către raza de speranță, în definitiv adesea amăgitoare, și aduce cu sine curajul personajului de a se arunca pe orbite în necunoscutul începutului, acustica îmbrăcând frumos acel sentiment într-un fundal ieșit din tiparul alb-negru. You and Me marchează căderea și începutul furtunii, ecourile relației.
Stormwatch este cea mai lungă compoziție de pe album, cele aproape 15 minute fiind închinate eforturilor menținerii calmului în fața furtunii și a ceea ce era. Intact. Vocea feminină completează de minune solistul în acest duet al ceea ce părea o singură ființă, acum divizată. Instrumentalul depășește limitele frumosului obișnuit, șansa de a vedea în interiorul relației transformându-se într-o experiență pe care ți-o însușești fără să vrei.
This House oferă o esență tangibilă fostului acasă, fizicul și imaterialul topindu-se cândva într-un tot, baza completului, nota sa finală, unică și definitivă fiindu-i dată de personajele principale, you and me. Fizicul este acum însă dominat doar de un ecou al trecutului. Epilogue încheie materialul circular, revenind la acei stropi de ploaie evocatori ce se pierd în liniștea inexistentului.
Artistul, asemeni trupei căreia i-a dat naștere, nu dezamăgește niciodată atunci când vine vorba de emoție, tocmai realul fiind cel care îi dă o notă discordantă față de ce te bombardează auditiv în mod normal. A Storm Is Coming disecă umanul relațiilor și al pierderii, descris ca un dialog între doi.
