Într-o conjunctură potrivită, cu un amestec de pasiune şi nebunie, într-un colţ de scenă underground, Crize se arunca cu capul înainte, acum 16 ani. Cu peripeţii şi clipe care i-au ţinut aproape de scenă în tot acest timp, trupa reprezintă în sine o poveste vie, pe care aveţi şansă să o cunoaşteţi sau retrăiţi pe 6 mai în Fabrica, alături de Breathelast, Keops Vexa şi Gray Matters, la concertul aniversar. Anul acesta a început deja cu surprize venite din partea trupeţilor, cea mai de remarcat fiind piesa/videoclipul pentru „Umbra„. O piesă care te provoacă la gânduri, care te-nchide într-o lume descrisă de realitate nu constant feerică. Despre piesă, planuri şi rezistenţa în faţa unui public din ce în ce mai selectiv, vorbim cu cei de la Crize.
16 ani de carieră. Ceva sfaturi înţelepte?
Shole: Să nu te opreşti din ce simţi că te face fericit cu adevărat. Să nu te aştepţi să te placă toată lumea sau să îţi înţeleagă toţi vibe-ul în acelaşi timp. Să te iei în serios şi să faci treaba cu adevărat bună, înconjurat de oameni care să–ţi dea încredere şi curaj. Şi, orice ar fi, nu uita că, de fapt, suntem pe o piatră udă care pluteşte prin spaţiu.
Andi: Să fii tu însuţi, să nu minţi, să nu te minţi. Este poate cel mai important lucru. Scena, şi mai ales publicul, simte asta şi te taxează corespunzător. Încearcă să te exprimi cu cât mai multă corectitudine şi sinceritate, iar produsul tău va fi pe măsura aşteptărilor. Cred!
Mircha: 16 ani. 2 ep-uri, 1 album plus încă unul nelansat. Şi mai urmează unul. Şi încă altele, sper. Nu cred că suntem încă în măsură să dăm sfaturi, ascultăm şi noi la cei mai mari şi încercăm, pe cât posibil, să aplicăm ceea ce considerăm că este mai bine. Am învăţat doar că atunci când faci ceva, trebuie să faci până la capăt, indiferent de ceea ce zice lumea. Dacă tu crezi în ceea ce faci, din toată inima, atunci şi ceilalţi te vor crede.
Cum v-a tratat scena în toţi aceşti 16 ani şi ce regrete aveţi?
Shole: Am avut şi ani buni, şi ani în care nu ştiam sigur ce vrem sau încotro să apucăm, iar asta a derutat “scena” şi ne-a adus multe dezavantaje. Am avut parte de turnee frumoase, de public minunat, care nu ne-a lăsat să murim, chiar şi când am lipsit ani la rând. Din 2001 în 2008 am avut activitate susţinută, am scos două ep-uri şi un album, câteva clipuri, am cântat în multe concerte, am avut parte de promovare bună. Apoi am dispărut până la concertul cu Parkway Drive din 2011 şi am mai cântat la reuniunea cu toţi membrii Crize din 2012. În 2014 am scos o piesă acustică, „Busola”, iar în 2016 am revenit cu piesa “Căutarea”. Când lipseşti nişte ani şi apari doar din când în când nu poţi să te aştepţi la rezultate, dar nu ăsta a fost scopul nostru. Am vrut să fie “pe bune”, să ne reprezinte, nu să ne minţim că facem ceva, dar să ştim că, de fapt, nu e ce ne dorim. Scena a reacţionat bine, mai ales după a doua piesă, “Umbra”, din 2017. Văd că şi reacţiile vis a vis de concertul care urmează pe 6 mai la Fabrica sunt pozitive, aşa că eu sunt mulţumit de cum suntem percepuţi şi de cum ne tratează “scena”.
Andi: Sentimentul meu a fost de satisfacţie totală. Deşi alături de Shole prin 2000 am pus bazele acestui proiect, începând cu 2005 am lipsit din el pentru o bună perioadă de timp. Motivul este neimportant, poate că ideile noastre despre muzică difereau la acea vreme; vârsta, nebuniile, s-au exprimat mai puternic decât raţiunea sau forţa de a rămâne uniţi şi asta am resimţit-o toţi, fiecare în felul lui. Apoi, în 2012, când ne-am reîntâlnit pentru un concert aniversar, vechile sentimente adevărate au revenit şi au fost totodată reintarite de reacţia publicului care revedea şi reasculta piese mult îndrăgite. Scena şi publicul îţi oferă sentimente ce cu greu pot fi descriese prin cuvinte. Ca atare de prin 2014, uşor, cu paşi mărunţi am început reconstrucţia acestei maşinării numită CRIZE. Scena cred că avea nevoie de noi şi cu siguranţă noi de EA.
Am înţeles că la acest concert aniversar pregătiţi şi nişte surprize în materie de merch şi visuals. Ne puteţi vinde câteva ponturi despre asta?
Shole: Nu vă pot spune cum o să arate proiecţiile şi merch-ul, dar va pot spune că ne dorim să iasă un show unde cei prezenţi să se simtă bine, aşa că vom face tot posibilul în acest sens. Sper să iasă toate aşa cum ne imaginăm acum şi să vă placă.
Vicenţiu: Cât dai? Să începem o vânzare înseamnă să avem un preţ. Preţul nostru este muzica şi pasiunea care nu ne lasă să abandonăm un vis frumos. Legat de surprizele pe care le pregătim pentru concertul din 6 Mai din Club Fabrica, aşa cum ai spus o să vrem să venim cu tricouri noi care se bucură de o abordare nouă, dar care reprezintă trupa CRIZE. Lucrăm în paralel la partea de visuals care va întregi reprezentaţia noastră şi va aduce o pată de culoare, dinamică şi de ce nu o vibraţie la nivel senzorial care se întrepătrunde foarte bine cu muzica.
Mai vreau să fac o menţiune vis-à-vis de contextul evenimentului care face referire la aniversarea trupei şi anume că noi nu ne-am propus un concert aniversar, ci pur şi simplu un concert CRIZE. Întâmplarea face că luna mai să vină cu sărbătoarea noastră aniversară de 16 ani.
Andi: Cei ce cunosc cu adevărat Crize, vor primi un spectacol întocmai pe măsura aşteptărilor lor!
Care concert v-a rămas cel mai aproape de suflet după toţi aceşti ani?
Shole: Mie, cred că cel de la Arene din 2008, ultimul înainte de pauză. A sunat bine, eram în formă, mă uit mereu cu plăcere la el.
Andi: Toate. Nu pot să clasific, sunt speciale toate în felul lor: Costineşti 2004, alături de Comă în proiectul New School Revolution, Timişoara de atâtea ori, Bucureşti, Baia Mare, opening act pentru Deftones, Killling Each Other din 2012. Cum am zis, toate!
Mircha: Evident, au fost multe concerte de care ne vom aminti toată viaţa, bune sau rele. Ca cel de la Buzău, Top T, unde după ce am terminat concertul, organizatorii au anunţat că noi suntem câştigătorii, deşi mai erau de cântat trupe după noi, sau cel de la Bistriţa, unde cineva a dat cu spray paralizant în timpul concertului, conform obiceiului local (cum am aflat şi noi după). Am cântat şi-n Underworld-ul inundat, am fost în primul turneu naţional DIY, 8 oraşe în 9 zile, de capul nostru, într-un van cu volanul pe partea dreaptă, fără frâne sau acte. Nu aş schimba absolut nimic. Dar, din punctul meu de vedere, concertul din deschidere la Deftones 2006, şi concertul de reunire „Killing each other since 2001” din 2012, au fost magice. Încărcătura şi intensitatea emoţională au fost mult peste ce m-am aşteptat şi sunt recunoscător că am putut trăi asta alături de fani.
Ce s-a schimbat de la “Refulări” încoace şi ce aţi mai vrea să schimbaţi?
Shole: Păi, în primul rând ne-am schimbat noi ca oameni. Atunci eram copii, habar n-aveam cu ce se mănâncă. Nu exista youtube, nu erau cluburi sau festivaluri pentru muzica asta, îţi găseai foarte greu instrumente şi oameni cu care să cânţi. Nu aveam modele de succes la care să ne uităm, nu există o tradiţie pentru stilul de viaţă pe care ni-l doream. S-au schimbat oamenii, societatea, felul în care se distrează fiecare, tipurile de promovare. Sunt avantaje şi dezavantaje în schimbările astea, dar eu sunt mai încântat de cum e azi şi de posibilităţile noi pe care le avem. Ce-aş schimba de aici încolo? Mi–aş dori să fac în aşa fel încât să avem mai mult timp pentru a ne perfecţiona şi pentru a face ce ne place. Simt nevoia de schimbare în ideea că abia aşteptăm să începem concertele, după atâta timp în care am lucrat la piesele noi şi am stat în sala de repetiţii şi studio. I need some action.
Andi: În afară de noi pe alocuri, cred că mai nimic. Ok, s-au schimbat muzical multe, felul de acordaj, sonorităţi, accente, am căutat să ne definim şi să ne decupăm un sound al nostru, dar totdeauna să păstrăm acel “ceva” care ne definea cu adevărat, care ne făcea aparte de ceilalţi şi pe care publicul nostru îl recunoştea “dintr-o mie” şi pe care îl iubea atât de mult! Cei care sunt sau care au făcut parte din proiectul Crize, au simţit la fel şi de aceea am fost împreună. Acesta este motivul pentru care CRIZE merge mai departe! N-aş schimba nimic, poate aş încerca doar să mă exprim mult mai curat şi mai fidel faţă de ceea ce simt cu adevărat!
Ce ne puteţi spune despre “Umbra” şi videoclipul care o însoţeşte?
Planuri mari pe anul acesta?
Vicenţiu: Planurile noastre de viitor sunt legate de participarea la cât mai multe evenimente. Focusul cel mare ar fi un material pe care vrem să-l concretizăm poate în toamna – iarnă.
Shole: „Umbra” a venit după „Căutarea”, acestea fiind primele piese pe care le-am lucrat de când ne-am apucat din nou de treabă. La “Căutarea” ne-a ajutat Paul Manolescu cu videoclipul iar la “Umbra” Bogdan Mihai Marinescu. Ambele piese au fost înregistrate cu Andrei Spătaru – Osimetric. Le mulţumim şi pot să vă spun că o să mai lucrăm cu ei. “Umbra” şi “Căutarea” (nu le pot separa, cumva) ne-au ajutat să ne găsim drumul şi să pornim din nou “maşinăria”. Planurile sunt să înregistrăm câte piese putem, să avem cât de multe concerte putem şi să scoatem câteva clipuri noi. Planul cel mare este, însă, de a ne bucura împreună de viaţă şi de a sfinţi locul.
Andi: „Umbra” şi „Căutarea” sunt piese noi, cu titluri elocvente şi descriptive totodată faţă de ceea ce simţim şi noi. RE-începutul este cel mai greu şi cel mai plin de entuziasm, iar asta se reflectă şi în piese. Am încercat să sunăm mai matur, dar fără a ne arăta „vârsta” şi totodată încercăm să păstrăm acea energie şi forţă, exprimată de atâtea ori în concerte. Sunt piese de pe noul material CRIZE, făcute cu ajutorul prietenilor pentru VOI, cărora li se vor alătură şi altele în decursul acestui an. We still kill the old way! – and that’s a fact!
Eveniment aniversar: Facebook
