Leprous se numără printre trupele aflate în plină ascensiune de câțiva ani încoace, iar asta pe merit. Multe piese din cadrul discografiei trupei pot fi supuse disecției, însă Foe este una dintre preferatele personale și provine de pe unul dintre albumele preferate, Coal.
Foe intră precum un uragan care-și mănâncă propria intensitate, coezivă pe deplin, dar cu suficiente urcușuri și coborâșuri cât să-i ofere o dinamică care nu poate decât să surprindă întunecimea și tăria graduală a emoțiilor.
Compoziția dă tonul și startul albumului și devine încet dar sigur și cea mai experimentală inclusă pe acesta. Einar se joacă cu versatilitatea sa vocală și unicitatea ei, ducând-o aproape de o extremă greu de atins de către altcineva, pe când instrumentalul repetitiv și într-un constant crescendo combină de minune melodicul cu riff-urile heavy. Atmosfera înșelătoare marcată de o senzație de concert de arenă, orchestrală, conduce spre un refren grandios, care-ți va rămâne întipărit în minte mult timp.
Să vedem și versurile:
„Reduced into tears
Cold winter gust
My disease
Your time to shineSince the start
Upholding the trust
Search your heart
It is mineUrgent and unaccidental
Broken foe in my sight
Structural
Sentimental
Hard to see
Clear and brightInnocence bleeding
Sudden, foreseen
Dismounting heathen
Stagnating seed inLawless you say
Directions still unknown
Go down this way
You’re on your own.”
Lirica, pe de-a întregul său, așa cum indică și titlul piesei, face trimitere către o înșelăciune a încrederii („Since the start / Upholding the trust”), o depășirii a limitei morale de către un altul. Dușmanul se hrănește cu momentele joase ale personajului („My disease / Your time to shine”) și își schimbă înfățișarea din prieten în opusul său („Broken foe in my sight”). Inocența personajului maschează adevărul, greu de acceptat dar dovedit de trecerea timpului („Innocence bleeding […] Stagnating seed in”). Finalul aduce căi separate pentru cei doi implicați, așa cum ar fi de așteptat.
